Sweet Dreams

Un forum RPG, d'oh! =]]
 
AcasaCalendarFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare

Distribuiţi | 
 

 Short prose...xD

In jos 
AutorMesaj
*Yu*

avatar

Mesaje : 384
Data de înscriere : 01/02/2010

MesajSubiect: Short prose...xD   Vin Feb 05, 2010 3:17 pm

Asta e ceva ce am scris acum o saptamana-doua. Asta gandeam atunci...si inca mai gandesc asa, i guess xD....Oricum criticile sunt bine-venite.Daca aveti de gand sa folositi una dintre creatiile mele va rog lasati-ma sa stiu mai intai. Multumesc. xD
P.S.: De acum inainte voi posta aici toate creatiile mele. xD


Flashback

In zilele de anii trecuti, in mijlocul depresiei. Erau niste zile lungi, cu un gust dulceag, zile in care ma trezeam cat se putea de tarziu, cu mintea tulbure si imbacsita, ochii umflati, abia mijiti, gura incleiata...Odata trezita, intinsa in pat, imi adunam mainile sub cap doar ca sa ma pot lasa din nou vizitata si revizitata de amintirea zilei precedente ,a saptamanii trecute, apoi a lunilor sau anilor din urma...asa intram lenesa in celalalt somn, unul cu ochii larg deschisi, zilnica plutire intr-un mare fluviu lent, malos, tulbure...

La un pas in spatele senzatiei aproape voluptoase de liniste si confort cu care treceam prin dupamiezile de toamna statea senzatia de neputinta pe care ti-o da lipsa oricarei viziuni sau a oricaror perspective...oricum aveam un sentiment de respingere fata de cei care faceau lucrurile cu forta, cu dorinta, cu ambitie, cu tonusul si mersul elastic al celui care stie ca pentru a ajunge din A in B nu e nevoie de intrebari existentiale, ci doar de un pas alert si o privire atintita inainte.

Dezgustul pentru oamenii "ambitiosi" venea dintr-un fel de elitism de care ma molipsisem de nu mai stiu unde, un elitism care iti cerea sa te departajezi de cei care "se agita", de plebea care - haha - se ocupa sa puna muraturi vara si iarna sa astepte din nou vara.

Alternativa la felul asta de viata era "lifestyle"ul rafinat al contemplarii, al visarii dulcege si gesturilor snoabe, retinute, al cinismului subtil... si o atitudine cool si distanta te-ar fi ajutat sa te strecori (ne)observat pana la o varsta incerta unde, din diplomatie, tact, sau simplu dezinteres, nimeni nu mai intreaba pe nimeni "cu ce te ocupi" "unde lucrezi" sau "ce vrei sa faci in viata"...

Asa as fi reusit sa ma strecor. Sa ma tarasc, poate ? Justificarile mele in fata vocii interioare care ma intreba "tu ce vrei sa faci cu tine insati ?" incercau sa inabuse singurul sentiment sanatos care imi ramasese : acela de vina.

Amestecul dintre autosuficienta ,indolenta, renuntare, si vina pe care ti-o provoaca ele e unul de o subtila perversitate care da nastere mai departe tuturor justificarilor pe care o minte le poate fabrica :

Eu nu sunt facuta pentru asta, eu nu sunt ca toti ceilalti, eu nu am ambitii, eu sunt mai sensibila, mai rafinata...sau...mai am timp, ramane sa ma hotarasc, astept sa vina de la sine, se va intampla, la un moment dat, voi simti, voi sti, mi se va revela....sau...mediul e de vina, oamenii sunt incapabili, nu pot sa ma amestec in asa ceva, m-as plafona, m-as dezintegra, m-as pierde, m-as dizolva...

Ai face orice ca sa amani momentul. Ai gasi orice termene, orice motive ,orice justificari, ai fi in stare sa-ti descoperi infirmitati, handicapuri ,sa te lasi calcat de o masina doar ca sa mai poti sta un pic in culcusul cald pe care l-ai tesut cu grija in jurul larvei...doar ca...hmm...din coconul asta nu va iesi niciodata vre-un fluture....

Asa au trecut multe, foarte multe luni. Stiam ce trebuie sa fac. Intuiam si ca pentru a "incepe" nu era nevoie decat sa strang din ochi si sa sar inainte. Dar nu am avut curajul s-o fac.

Cred cu tarie ca nu suntem diferiti unii de ceilalti. Cred cu tarie ca ceea ce descriu mai sus e mai degraba o forma de patologie decat o predispozitie sau trasatura de caracter care ii diferentiaza pe UNII. E o patologie, insa e una tolerata cu buna stiinta, si cu atat mai dezgustatoare cu cat cel "atins" o hraneste din energia si sperantele celor din jur. IN fata vesnicelor tale lamentari sau amanari, cei dragi nu au nici o putere : te iubesc mult prea mult ca sa nu mai spere, mult prea mult ca sa nu mai amane, mult prea mult ca sa nu duca si povara ta, mult prea mult ca sa nu taca in final si sa se resemneze, reusind totusi sa-ti zambeasca - amar, e adevarat -dar sa iti zambeasca...linistitor...

Asa incepi sa creezi in jur infirmi. Le ceri sa te sprijine intr-atat incat dupa mult, foarte mult mers alaturi, ajung si ei sa mearga stramb, adusi de spate si schiopatat ,si uita ca totul trebuia sa fie pentru tine doar o chestiune de timp.

Eram bolnava, slaba, incapabila, fara preocupare, fara scop ,tinta,ambitii sau dorinte. Dar eram cool. Adica rece .Adica moarta. Imputita. O snoab imputita.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Liam
Admin
avatar

Mesaje : 139
Data de înscriere : 01/02/2010

MesajSubiect: Re: Short prose...xD   Sam Feb 06, 2010 8:49 am

Waw bro O.O Tu chiar ca te pricepi la fikuri! xD Exista cumva un urmator capitol? Very Happy

~~~~~~~~~~~~~~~~
see i don’t understand how you’re number one
when it was just a fling before now, you’re the one
see all i did was blink twice, from my homie to my only
number one
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://sweetdreams.forumz.ro
*Yu*

avatar

Mesaje : 384
Data de înscriere : 01/02/2010

MesajSubiect: Re: Short prose...xD   Sam Feb 06, 2010 8:51 am

Hey, hey. Thank you! Umm..defapt nu e fic...e doar o chestie mica...ca un jurnal. Si nu exista un alt capitol. =P
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Liam
Admin
avatar

Mesaje : 139
Data de înscriere : 01/02/2010

MesajSubiect: Re: Short prose...xD   Sam Feb 06, 2010 8:53 am

Lasa ca te tin eo minte! :-L =)) In fine. Lu Li place :p

~~~~~~~~~~~~~~~~
see i don’t understand how you’re number one
when it was just a fling before now, you’re the one
see all i did was blink twice, from my homie to my only
number one
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://sweetdreams.forumz.ro
*Yu*

avatar

Mesaje : 384
Data de înscriere : 01/02/2010

MesajSubiect: Re: Short prose...xD   Dum Feb 07, 2010 3:44 am

Dupa parerea mea, asta este o mare...tampenie. xD...Eu zic ca am cam exagerat cu intrebarile..acu astept si parerile voastre...

Echivoc

Un clopot batran tras alene jeleste sfarsitul. Soarele apune, totul se pierde, intunericul pune stapanire pe tot. Incerci sa fugi sa te ascunzi, sa scapi cumva.
De ce? De ce e intuneric? De ce exista rau? De ce exista bine? De ce exista viata? De ce este pamantul? De ce exista credinta? De ce…? O mie de intrebari, fara raspuns.
Suflete goale isi pierd puritatea in vazduh. In oglinda daca privesti, sufletul tau e prins puternic intre doua jumatati. O jumatate de bine si o jumatate de rau ce se completeaza una pe cealata, dar va trebuii sa algei doar una, una singura. E pur si simplu prea mult.Trebuie sa alegi de care parte vei sta.Si esti inca confuz, durerea e prea mare..stiu, te vei obisnui cu durerea si o vei adora candva.
De ce fac referire la clopot? De ce jeleste? Pentru ca acum soarele apune, singurul care mai da speranta. Unicul rasarit care da speranta.
Singuratatea, ura, suferinta, violenta, nedreptate, rana, urlet, disperare…libertatea e sfanta, este sacra.
Inima ti-e prinsa-n ghearele mortii, nu are scapare, tu nu ai scapare, nu pulseaza, se opreste! Suflul ti se atenueaza, libertate n-ai, singuratatea si ura sunt singurele care-ti raman. Si ce-ai de ales? Moartea? Nu..ea nu-ti poate curma suferinta. Raul facut, autodistrugerea te face sa fi mai vulnerabil si oricum..nu va veni, degeaba incerci, degeaba suferi. Urli degeaba, scancesti in zadar, nu este timpul. Mai bine taci! Taci si asteapta! Singuratate, tacere, suferinta, ura..suna bine,nu? Ti se pare cunoscut. Stai si zaci! De ce? De ce zaci? De ce stai?..Da pentru ca nu poti pleca. Simti cum totul se prabuseste odata cu tine, universul nu mai pare atat de mare. Si deodata suflul isi ia din nou acea agitatie..agitatia ta, agiatia plamanilor. Sangele se oxigeneaza, da’ ce zic eu aici. Acum ti-ai ales partea, esti un mic diavol. Coltii tai stralucind in luminile difuze ale lunii, dau senzatia de frica, dar tu esti inocent..inocent ca o raza de soare. Asta pentru tine e oarecum o comparatie paradoxala, tu esti o fiinta a intunericului cum sa fi o raza de soare?
Si acum versi lacrimi..tipi si te zbati. Nu vrei asta?

Mai urmeaza o parte...dupa cateva comment-uri. xD
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Short prose...xD   

Sus In jos
 
Short prose...xD
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Sweet Dreams :: OFF-TOPIC :: Fan Works :: Fan Fiction-
Mergi direct la: